Dezvoltare Personala
S-a constatat că, în mod constant, obișnuit, cel mai ridicat nivel al stării de bine omul îl are dimineața, după trezire, la micul dejun. O arată inclusiv un studiu făcut prin colectarea și analizarea a peste 500 de milioane de mesaje date pe twitter de persoane din 84 de țări. Apoi, numărul cuvintelor asociate cu stări pozitive începe să scadă, crescând numărul exprimărilor contrare, accentuându-se atitudinea critică, atenția pe neajunsuri, mai mult decât pe ceea ce omul posedă deja. Se întâmplă asta pentru că nu alegem să devenim conștienți de ceea ce suntem, ce facem, ce avem cu adevărat. Suntem, facem și avem enorm! Știu, cineva mi-ar da imediat două palme; el nu are, o spune în fiecare zi, cine sunt eu ca să știu mai bine decât el dacă are sau nu are? :) Eu nu sunt; dar medicina, psihologia, biochimia, fizica cuantică sunt. Sunt domenii de cercetare care atestă resurse infinite ale creierului și ale organismului uman. Atestă faptul că de noi înșine depinde ce gene activăm ori dezactivăm de-a lungul vieții.
„Atâta timp cât mai putem zâmbi, cauza nu-i încă pierdută”, era o vorbă a lui Shakespeare.
În privința stării de bine, există o reciprocitate individuală: dacă ești fericit, zâmbești; dar… și dacă zâmbești, devii fericit! Dacă ești fericit, gesturile tale, poziția corporală, atitudinea sunt de om fericit; dar… la fel de bine, dacă gesturile tale sunt unele deschise, largi, cu palmele la vedere, cu spatele drept, cu bărbia ușor ridicată, cu buzele puțin întredeschise, este IMPOSIBIL să-ți vină să plângi, să înjuri, să critici încontinuu ceva sau pe cineva. Fiindcă nu plângi niciodată cu brațele dechise! Ia gândește-te puțin la tine! :) Întotdeauna te strângi în poziția fătului, îți pui mâinile în sân, cobori privirea, eventual îți iei fața în palme de nervi, de tristețe, de supărare. Schimbă aceste gesturi în mod conștient atunci când te simți aiurea. Schimbă gesturile și postura corpului timp de 2 MINUTE! După aceste 2 minute, vei descoperi că însăși starea ta mental-emoțională începe să se schimbe, indiferent de supărarea care te încearcă. Până la urmă, ce-ți dorești: să le arăți tuturor și ție cât de nervos poți fi, cât de rănit ești și cât de tare îi poți răni la rândul tău? Sau să redobândești starea de bine, singura care poate aduce cu adevărat soluții problemelor pe care le ai, singura sănătoasă și singura stare de putere, care te ajută să ai controlul? Gândește-te bine, nici măcar nu trebuie să-mi răspunzi mie. Zâmbește, căci acest mic gest e fericirea care se află chiar sub nasul tău. Pe buze. :)
”Zâmbetul este, din punct de vedere fiziologic, o expresie facială formată prin flexionarea a 17 mușchi de la extremitățile gurii dar și din apropierea ochilor. Această expresie denotă plăcere și bună-dispoziție.”
Zâmbetul e medicament curat, o știi, nu? Zâmbetul creează și îmbunătățește relații! Zâmbetul schimbă ziua! Toți zâmbim în aceeași limbă, iar asta ne va deschide întotdeauna drum către o mai bună comunicare din toate punctele de vedere, în orice domeniu de viață, chiar și cu persoanele care, la un moment dat, ni se par inabordabile. „Un zâmbet este o curbă care face totul drept”, spunea Phyllis Diller.
Cuvintele din titlul acestui articol îi aparțin scriitorului Valeriu Butulescu.
Pe blogul Dianei, am descoperit o scurtă postare care mie mi-a plăcut foarte mult! Înțeleg că locuiește în New York. Am extras o bucată de text, ușor adaptată. Întregul articol îl poți citi aici.
„Apropo de zîmbet. Zilele trecute, așteptîndu-mi liniștită rîndul pentru o poză de pașaport, în fața mea – doi, soț și soție. El rus, ea americancă. El se aranjează bine-frumos în fața camerei foto și paf, păsărica :))) gata.
Ea: why didn’t you smile???
El: what?! why should I smile?! this is a passport photo, you don’t smile.
Ea: who said that?
El: come on, nobody smiles for passport photo.
Ea: we smile!
El: ha!
Exact, cine a zis că nu trebuie să zîmbim pentru poza de pașaport?! Eu acum zîmbesc. Chiar și cînd se cerea o față serioasă, am zîmbit de fiecare dată, pentru că așa am văzut la mama și la tata, și mi-a fost suficient. Ei au văzut la alții și tot așa. Cine naiba a impus tîmpeniile astea de doi bani în societatea modernă???”
Cât de bine se asortează cu filmulețul!!!