Cum ramane cu schimbarea?

Cineva îmi dă mai devreme add pe facebook. După vreo jumătate de oră, cred, îmi scrie un mesaj privat. Copy/paste arată așa:

"Bună, am vb mai devreme la tel

?

???

În leg cu anuntul, cu tine am vb?

Vreau să îmi confirmi."

E genul de abordare clasică, obișnuită, caractetistică foarte multor oameni. Nu cunosc persoana din întâmplarea în discuție, dar ceea ce mi-a scris și felul în care a făcut-o, mă ajută să o "citesc" destul de bine. Să știu ce-i este caracteristic, ce are, ce va obține și ce nu va obține de la viață.

În general, se vaită că lumea e rea, că e nepoliticoasă, incorectă, deși ea, ca persoană, consideră că este foarte corectă. E sigură că ea comunică bine; ceilalți sunt de vină, în general, pentru nereușitele acțiunilor sale. Eșecurile sunt necazuri, sunt probleme nerezolvabile sau în urma cărora unii ar trebui de fiecare dată pedepsiți.

Eu pot vedea că fata scrie corect românește și e foarte pragmatică, fără pierderi de timp. Decentă, inteligentă, trecută pe la școală, nerăbdătoare. Că nu se gândește niciodată la cealaltă persoană. Că respectul e bun doar când ea trebuie să-l primească. Între semnele de întrebare, trecuseră, am observat, vreo 5 minute. Iar eu nu mă conformasem. "Vreau". Nicio urmă de "te rog". Niciun semn că vrea să comunice, ci doar să obțină ceva.

Nu cu mine vorbise la telefon, dar asta nu schimbă cu nimic situația. Am dat acest exemplu real și concret ca să observăm cum ne comportăm deseori în viața de zi cu zi, poate fără să ne dăm seama. Și trăim cu impresia că succesul ni se cuvine; doar România e de vină că nu-l avem.

Prea des, din cererile noastre lipsește simpla formulare "te rog". Lipsește dorința de conectare reală cu ceilalți. Ăsta e primul semn că îți pasă de ei: să le acorzi respect, indiferent dacă îi cunoști sau nu, dacă îl merită sau nu, dacă ei ți-l acordă ție sau nu. Altfel, nimic nu se va schimba vreodată în viețile noastre cu adevărat. Dacă ție nu îți pasă în mod real de oameni, de ce te aștepți ca lor să le pese de tine? Dacă tu nu ești preocupat/ă de cum îl faci pe celălalt să se simtă, de ce oare celălalt ar trebui să-ți sară imediat în ajutor? Nu-ți închipui că nu i-am răspuns. Ba da; scurt și cu bun simț. Așa ai fi procedat și tu, probabil. Dar imaginează-ți că ți-ar fi cerut ceva care necesita efort. Mai erai dispus/ă să faci acel efort în detrimentul altor activități care chiar contau pentru tine?

Foarte posibil, și ea a cerut schimbarea clasei politice acum două-trei săptămâni. Dar clasa politică se va schimba degeaba dacă ea, persoana aceasta, nu se schimbă. Înainte să ceri, trebuie să oferi. Mult.

Crezi că ea nu cunoaște sau nu este de acord cu bunele maniere? Sunt sigur că da. Însă consideră că nu e de demnitatea sa să le respecte mai mult decât o fac ceilalți. Fiindcă din asta vine comportamentul de acum: din comportamentul modelelor sale de altădată.

Mâine, am niște exemple extraordinare de la cealaltă extremă. Cea în care oamenii se conectează imediat, pentru care relațiile înseamnă mai mult decât câștigul imediat, decât aparenta superioritate. 

Încă o dată, confirmarea axiomei că Atitudinea îți decide Altitudinea. Hai Sus! Cu educația, cu schimbarea, cu noi înșine! :)

Categorii Articole

• Dezvoltare Personala
• Leadership
• Inteligenta Emotionala
• Oameni care motiveaza
• Inspiratie
• Metafore Terapeutice
• Filme despre Tine
• Carti Recomandate
• Inteligent Amuzant
• Fotografie
• TOATE