Dezvoltare Personala, Leadership, Inteligenta Emotionala
Când vine vorba de acest cuvânt – „autenticitate” – ție ce îți spune, ce gândești că înseamnă?
În ziua de azi, oamenilor li se arată, încă de copii, multe măști. Foarte multe. Și sunt învățați că măștile alea reprezintă aspectul real al fiecărei persoane în parte. Doar că autenticitatea este ceea ce avem la naștere. Un bebeluș nu se rușinează pentru ceea ce este și nici nu face nimic pentru a masca. El plânge pentru că așa-i vine, să plângă. El râde fără să întrebe pe nimeni dacă are voie. El vorbește pe limba lui chiar dacă nimeni nu-l înțelege. În anii care urmează ar trebui să învățăm tot mai simplu să ne împlinim visurile, să ne trăim viețile organizându-ne toate acele resurse autentice cu care ne-am născut. În schimb, noi învățăm să ne temem de resurse și să credem că nu le avem. „Nu ești în stare de nimic! În felul ăsta, tu nu vei ajunge nicăieri în viață! Dacă nu iei note mari, nu se va alege nimic de tine! Ia uite, X e mereu mai bun decât tine! Trebuie să-ți spun de o mie de ori ca să înțelegi și tot degeaba! Învață ca să obții un serviciu sigur și cu salariu bun, lasă pasiunile tale – cai verzi pe pereți!” Îți sună cumva cunoscut, măcar pe alocuri? Și în acest fel ajungem niște adulți fix la fel ca ăi din generațiile anterioare, care cerem altora să împlinească visurile noastre neîmplinite; să facă după cum ne așteptăm noi să facă, trăind cu convingerea că așa cum zicem noi e cel mai bine și singura variantă corectă pentru toată lumea.
Hai să vedem când știi tu că ești autentic?
Și când îți dai seama că nu te comporți, nu faci lucrurile tocmai în felul tău natural, în acel fel care vine din interior, de sub măștile care, uneori, pot fi atât de groase, încât pare că dedesubt nu mai e nimic.
A fi tu însuți înseamnă, în primul rând, a-ți cunoaște valorile personale, a putea să le scrii pe o foaie de hârtie fără să te îndoiești că ele există, fără să te îndoiești că ele te pot ajuta cumva.
Orice decalaj între felul în care te vezi și felul în care te percep ceilalți îți poate reduce în mod potențial abilitatea de a transmite autenticitate și de a identifica problemele la care trebuie să mai lucrezi. Te invit să vedem împreună când ești cu adevărat autentic. Atunci când:
1#Crezi ceea ce spui și spui ceea ce crezi. A fi consecvent în comunicarea cu ceilalți îți poate crește influența, pentru că oamenii ajung să te identifice cu ceea ce spui și să te urmeze în mod firesc pentru asta. Cu cât ești mai abil în vorbire, cu atât este mai important să vorbești precum gândești și să o faci constructiv, neacuzator și fără tendința de (auto)victimizare.
2#Transmiți că ai principii clare de viață și că acționezi conform acestora? Nu dacă le spui oamenilor ce principii ai, ci dacă ei pot vedea în mod constant la tine acele principii sănătoase, care te ajută să crești.
Ia să-mi spui, te rog, dacă mă înșel în privința următoarei observații. Mulți manageri, de exemplu, vorbesc cu entuziasm despre valori, despre grija pentru clienții lor, în timp ce membrii dezamăgiți ai echipei lor asistă la crearea unor sisteme sau procese care demonstrează practic fix reversul medaliei.
Asumarea părerii, asumarea valorilor, asumarea acțiunilor îți dau putere în raport cu ceilalți, chiar dacă omul tinde să creadă că se întâmplă invers, că îi scade credibilitatea, că e considerat slab. Folosește fraze precum:
„Ceea ce contează cu adevărat / cel mai mult pentru mine este...”
„Iată poziția mea în aceată situație...”
„Simt că este important să...”
„Asta e ceea ce înțeleg eu că trebuie să fac și chiar am să fac...”
Oamenii se exprimă de regulă, cu: „Adevărul este că... / Trebuie să faci... / Greșești când spui ceea ce spui...”. Au impresia că dețin adevărul absolut, chiar dacă ei spun: „Dar eu n-am zis că dețin adevărul absolut!” Nu, n-au spus-o, dar așa se comportă.
Pe un om care-și asumă mereu propriile opinii, neimpunându-ți să le ai și tu fix la fel, vei fi tentat să-l accepți mai ușor, să-l placi, să-l asculți, să-i dai dreptate.
3#Demonstrezi că ești de încredere și că ceilalți se pot baza pe tine. Că faci cu adevărat ceea ce spui că faci. Că faci și tu ceea ce-i înveți sau le ceri altora să facă. „A fi de încredere și a oferi sprijin e ca și cum ți-ai placa permanent cu aur impactul personal.” Andrew Leigh
4#Îți asumi responsabilitatea pentru dezvoltarea ta personală la potențialul maxim. Nu-ți spui că ea se face de la sine sau că vei avea timp să te dezvolți altădată, așteptând în schimb rezultate diferite și mai bune acum.
5#Pui în acord realitatea interioară cu ceea ce arăți în exterior, fără teama aceea de părerea altora.
Dar hai să vedem care sunt acele semnale care te avertizează că nu ești autentic.
*Te împrietenești numai cu cei care au ceva ce îți dorești și care ți-ar putea fi de folos în viitor.
*Ești teribil la colectat cărți de vizită și numere de telefon care te vor ajuta din punct de vedere profesional.
*Îi manipulezi pe ceilalți pentru a obține ce dorești fără să-ți faci griji legate de efectul pe care ar putea să-l aibă acest lucru asupra lor sau asupra ta. Îți spui că așa e viața, toată lumea procedează la fel și nu e oricum atât de grav.
*Le permiți altora să te manipuleze. Nu ai învățat să spui nu atunci când ceea ce ți se cere e în dezacord cu tine și cu valorile tale.
*Îți concentrezi energia și comportamentul pentru câștigarea aprobării oamenilor, indiferent care sunt sentimentele tale față de aceștia. Pe facebook, de exemplu, cauți mereu like-urile tuturor, chiar dacă nu toți îți sunt pe plac?
*Nu ești sincer cu tine.
*Te simți singur, nerespectat și lipsit de angajament în relații.
*La serviciu, te simți inadecvat, plictisit, subestimat, neapreciat, nerespectat.
*Faci progrese mici în ceea ce privește dezvoltarea ta personală sau nici nu-ți pasă de aceasta.
*În timpul liber, nu îți mai face plăcere să fii tu însuți sau te simți inconfortabil cu cei pe care îi numeai odată prieteni.
*Nu te respecți în totalitate și nu crezi cu adevărat în propriile valori sau nu le urmezi în acțiunile tale.
*Chiar și complimentele tale îi fac pe oameni să se simtă prost. Ele sună sincer la început, însă, ulterior, intenția ta reală iese la iveală.
Un studiu care s-a făcut pe un număr mai mare de 1000 de lideri din business, aleși pentru reputația lor de oameni autentici și eficienți, a ajuns la concluzia că respectivii se testau ei înșiși în mod constant prin intermediul experiențelor de viață. Pentru că voiau să descopere permanent scopul funcției lor de conducere și observaseră că autenticitatea îi face mai eficienți, îi ajută să se impună mai ușor în fața echipelor lor.
Nu trebuie să fii lider într-o companie sau într-o organizație ca să vrei să-ți descoperi și să manifești autenticitate. Studiul în sine arată că a fi autentic se referă mai degrabă la un proces ușor de gestionat, de confruntare cu realitatea, pentru a afla răspunsuri la întrebări precum: „Cine sunt eu? Ce vreau de la mine? Ce vreau de la oameni? Ce are importanță pentru mine în viață și de ce? Unde anume îmi doresc să ajung? Cum anume vreau să îi influențez pe ceilalți?”.
Autenticitatea nu apare brusc după un antrenament intensiv și nici nu se datorează unei gene specifice. Ea se descoperă și se exprimă zi de zi, cu toate riscurile implicate de interacțiunea cu oamenii lipsiți de autenticitate. Să fii autentic implică o bună inteligență emoțională.
Hai Sus, fii autentic! Academia de Bine te susține!