Leadership
În urma unor studii de Psihologie Comportamentală în Management, studii coordonate de David Dotlich și Peter Cairo, s-a constatat că sunt 11 motive de bază pentru care un CEO, un director general, un conducător de companie, organizație sau instituție eșuează în activitatea lor de lideri. Unele dintre aceste aspecte se “exersează” inclusiv în rândul conducătorilor de echipe mici și, datorită unor efecte parțial pozitive (financiare, de atingerea obiectivului), cei implicați își formează convingerea că “așa trebuie, că oamenii doar în felul ăsta ascultă și se conformează, că, uite, fac bani”.
Altele dintre cele enumerate mai jos ajung să fie manifestate în mod inconștient. Fără o autoanaliză, o autoevaluare de tip (self)coaching, liderul va dezvolta tot mai tare comportamente care, de fapt, denotă nesiguranță, teamă, neîncredere în sine și implicit în ceilalți.
În baza instinctului de supraviețuire în mod eronat activat, acești lideri devin ultimii care află că au o problemă sau mai multe. Iată care sunt cele
• Aroganţa: tu ții să ai mereu dreptate, iar cei care nu sunt de acord cu punctul tău de vedere greşesc. Îi combați, ai de fiecare dată argumente pentru care nu poți fi contrazis, îți vine greu să lași de la tine: “Păi, dacă am dreptate, să mi se dea dreptate!” Doar că “dreptatea” blochează deseori soluția.
• Melodrama: te poziționezi mereu în centrul atenţiei, tu ești miezul, eroul și nimeni din echipă nu mai poate ce poți tu.
• Volatilitatea: starea de spirit ți se schimbă brusc şi imprevizibil; oamenii se retrag în carapacea lor atunci când nu se pot baza pe deschiderea ta emoțională către ascultare, empatie, comunicare, înțelegere, cooperare.
• Precauţia excesivă: următoarea decizie pe care o iei poate fi prima. Te temi mereu să îți asumi riscul, te temi să fii primul care o face, te temi să ieși în față atunci când nu ai garanția rezultatului. Or, cele mai mari rezultate se nasc datorită faptului că liderul riscă atunci când alții spun că e irațional.
• Neîncrederea constantă: te concentrezi asupra aspectelor negative. Vezi mai degrabă defecte, greșeli și faci previziuni sumbre: "Și dacă nu merge? Și dacă iese prost? Și dacă X nu e în stare? Știu de data trecută că n-o să meargă, nu mai încercăm. Mai bine face eu, că n-am încredere în nimeni că poate face ca mine.”
• Neimplicarea: ești rezervat şi deconectat, îi lași pe ceilalți să facă ei, nu-i împiedici, nu le pui întrebări, nu-i încurajezi, nu-I susții cum poți mai bine, nu te prea bagi.
• Manipularea: consideri că regulile sunt doar simple sugestii, că sunt chestii de marketing, că sunt din cărți și că se aplică la alții, dar nu la tine. Ești convins că integritatea e numai un concept abstract și că e normal să manipulezi pentru că “așa face toată lumea, nu?”
• Excentricitatea: e distractiv să fii diferit doar de dragul atitudinii. Vei face lucruri altfel doar ca să ieși în evidență chiar și atunci când nu e nevoie.
• Rezistenţa pasivă: tăcerea ta e greşit interpretată drept acord. Asertivitatea este o calitate esențială în ziua de azi.
• Perfecţionismul: faci corect lucrurile mărunte, însă le ratezi pe cele importante. Peter Drucker, părintele managementului modern, are o vorbă care sună cam așa: e foarte periculos pentru randamentul și pentru performanțele tale să faci foarte bine lucruri pe care nu ar trebui să le faci deloc. Ierarhizarea valorilor și prioritizarea planificată îți vor pune ordine în activități: ceea ce contează cu adevărat și ceea ce (încă) nu.
• Dorinţa de a plăcea cu orice preț: vrei să intri în topul popularităţii. E mai important pentru tine ca oamenii să te placă și să fie de partea ta, decât să inovezi, să riști, să fii deschizător de drumuri. Acest din urmă lucru presupune uneori idei îndrăznețe sau măsuri nepopulare.
Sunt Cătălin Stoica și sunt prietenul tău. Coach, Trainer & Speaker din echipa lui John Maxwell, cel mai premiat expert în comunicare, influență și leadership din lume. Dacă te mai pot ajuta cu ceva, aici mă găsești în permanență: catalin@catalinstoica.org . Îndrăznește!
Hai Sus! Academia de Bine te susține!