Vindecarea stresului


Inteligenta Emotionala, Metafore Terapeutice

09-05-2016
Like 109

Există întotdeauna mai multe moduri de a vedea lucrurile. Cu aceiași ochi, cu aceleași urechi putem percepe în mod diferit aceeași situație. Dacă vrem. Dacă ne dăm voie să vrem. Și, spre binele nostru, merită să vrem, să încercăm, să punem în aplicare, puțin câte puțin, până ce descoperim că s-a schimbat ceva în atitudinea noastră, în comportament, în exprimarea mental-emoțională, în starea noastră de bine.

Nu ține cu dinții de ceva dacă vezi că asta te deranjează interior, dacă observi că îți strică viața, starea de bine. Oamenii tind să spună mereu: „Eu am principii”, în ideea etalării unei corectitudini maxime. De fapt, când spui în gura mare „eu am principii”, asta se constituie într-o lipsă de flexibilitate, nicidecum într-o atitudine menită să-ți facă ziua mai frumoasă. Ceea ce dăruiești aia primești. Pentru că primești ceea ce ești. E legea cauzei și-a efectului, chiar dacă noi refuzăm, de multe ori, să vedem cât de simplu și constant funcționează ea. Pentru că noi așteptăm ca această lege să funcționeze după cum ni se pare nouă bine și nu după cum e cel mai bine pentru toată lumea.

Încearcă să dăruiești calm, căci calm vei primi. Nu neapărat de la altcineva, ci de la tine însuți.

Iartă pe cineva, fiindcă sufletul și mintea TA se liniștesc, nu ale celui iertat.

Zămbește cuiva, chiar și unui necunoscut, iar starea TA de bine se va întări, se va amplifica măcar puțin. Și TU ești „responsabil” pentru asta, nu cel căruia i-ai zâmbit. La fel funcționează și cu treburile neplăcute.

Hai să-ți povestesc ceva…

Într-o dimineaţă însorită, Buddha mergea pe jos printr-un sat din India antică. Dintr-o dată, un tânăr foarte furios şi nepoliticos a venit la el şi a început să-l insulte.

„Nu ai niciun drept să-i înveţi pe alţii”, a strigat el. „Eşti la fel de prost ca oricine altcineva. Tu nu eşti altceva decât un prefăcut”.

Buddha a ascultat răbdător în timp ce tânărul îşi vărsa nervii. Când a terminat, Buddha s-a uitat adânc în ochii lui şi l-a întrebat cu o voce blândă:

„Spune-mi, dacă vrei să dai cuiva un cadou, dar acea persoană alege să-l refuze, cui ar aparţine cadoul în cele din urmă?”

Tânărul a fost surprins de o astfel de întrebare ciudată şi a răspuns: „Mie mi-ar aparţine, pentru că eu l-am cumpărat”.

Buddha a zâmbit şi a spus: „Asta e foarte corect. Şi exact la fel este şi cu furia ta. Dacă tu te-ai înfuriat pe mine şi eu nu mă simt insultat, atunci furia cade din nou pe tine. Atunci, tu eşti singurul care devine nefericit, nu eu. Tot ceea ce ai făcut este să te răneşti singur”.



Taguri:
[antistres]   [inteligenta emotionala]   [schimbare]   [zambet]   [mintea]   [iertare]   [buddha poveste]   [citate motivationale]   [greseli]   [academia de bine]