Ultima zi a unui om bun


Metafore Terapeutice

28-02-2016
Like 114

Știi povestea? Gabriel Garcia Marquez s-a retras, la un moment dat, din viața publică, îngrijorat fiind de cancerul limfatic care credea că-i va aduce sfârșitul. După câțiva ani, în 2012 a încetat să mai scrie. Fratele său spunea că suferea de demență. Acum... nu mai suferă de nimic.

Pe când se temea că sfârșitul îi este aproape din cauza cancerului, a publicat ultima scrisoare către prieteni, către oameni, în general (din „veacul de singurătate”). E impresionantă! Cu îndemnul acela de a-ți trăi viața azi ca și când mâine n-ar mai exista.

Am ales câteva dintre rândurile scrisorii. Ea e toată în materialul video postat!

“Dacă, pentru o clipă, Dumnezeu ar uita că sunt o marionetă din cârpă şi mi-ar dărui o bucăţică de viaţă, probabil că n-aş spune tot ceea ce gândesc, însă, în mod categoric, aş gândi tot ceea ce zic.

Aş da valoare lucrurilor, dar nu pentru ce valorează, ci pentru ceea ce semnifică.

Dumnezeul meu, dacă aş avea o bucăţică de viaţă… N-aş lăsa să treacă nici o zi fără să le spun oamenilor pe care îi iubesc că îi iubesc.  Aş convinge pe fiecare femeie sau bărbat , spunându-le că sunt favoriţii mei şi aş trăi îndrăgostit de dragoste.

Unui copil i-aş da aripi, dar l-aş lăsa să înveţe să zboare singur.

Atâtea lucruri am învăţat de la voi, oamenii… Am învăţat că toată lumea vrea să trăiască pe vârful muntelui, însă fără să bage de seamă că adevărata fericire rezidă în felul de a-l escalada.

Am învăţat că un om are dreptul să se uite în jos la altul doar atunci când ar trebui să-l ajute să se ridice.

Dacă aş şti că acestea ar fi ultimele minute în care te-aş vedea, ţi-aş spune “te iubesc”. Nu mi-aş asuma, în mod prostesc, gândul că deja ştii.

De aceea, nu mai aştepta, fă azi tot ce poţi, deoarece, dacă ziua de mâine nu va mai veni… în mod sigur vei regreta că nu ţi-ai făcut timp pentru un surâs, o îmbrăţişare, un sărut … şi că ai fost prea ocupat pentru a le îndeplini … o ultimă dorinţă.

Să-i ţii pe cei pe care-i iubeşti aproape de tine; spune-le la ureche cât de multă nevoie ai de ei, iubeşte-i şi tratează-i bine, ia-ţi timp să le spui: “îmi pare rău”, “iartă-mă”, “te rog” şi toate cuvintele de dragoste pe care le ştii.

Arată-le prietenilor tăi cât de importanţi sunt pentru tine.

Şi toate astea, AZI, pentru că mâine poate fi prea târziu…”



Taguri:
[oameni]   [iertare]   [iubire]   [recunostinta]   [emotii]   [dr stoica]   [ultima scrisoare]   [un veac de singuratate]   [drstoica]   [gabriel garcia marquez]